31 ianuarie 2012
Comentarii: 0
31 ianuarie 2012, Comentarii: 0

Pentru ca este primul post din aceasta categorie pe care vreau sa o dezvolt in timp, va spun ca aici puteti gasi documentatie si teme tratate la facultatea de filosofie Alexandru Ioan Cuza din Iasi, specializarea „Comunicare si Relatii Publice” – de la teme, pana la documentatie, pareri personale, etc. In acest articol gasiti tema mea la comunicare: surpriza.

Surpriza este considerata cea mai spontana emotie intalnita la o persoana. Surpriza, pe cat de repede apare, pe atat de repede se poate dispersa – doar daca nu este intretinuta, ulterior, de alte mici elemente.

Surpriza poate avea loc ca urmare a unei neasteptari sau asteptatari eronate.

Exemplu:

Femeia care apare la biroul sotului sau – poate fi o surpriza pentru barbat daca femeia nu obisnuieste sa frecventeze locul sau de munca, sau nu poate fi o surpriza daca aceasta vine zilnic si ii aduce, spre exemplu, pranzul. Daca insa, secretara barbatului o vede pe femeie pe strada si il anunta macar cu cateva minute inainte de vizita acesteia, nu va mai avea loc nici o surpriza pentru barbat – pentru ca acesta va avea timp sa-si faca o strategie de intampinare, dupa caz. Daca femeia il viziteaza pe sot fara sa-l mai fi vizitat niciodata, sau cel putin in ultima vreme, barbatul va avea parte de o surpriza “neasteptata” – pentru ca femeia face parte dintr-un scenariu aproape imposibil. Un exemplu de surpriza asteptata eronat il poate reprezenta baiatul care ii serveste domnului cafea, insa care nu respecta niciodata orarul – este o surpriza asteptata pentru ca se stie clar ca baiatul va veni cu cafeaua, mai devreme sau mai tarziu, si in acelasi timp spunem “eronat” pentru ca acesta nu vine niciodata la ore fixe, deci oricum ar veni, il va lua prin surprindere pe barbatul de la birou.

Surprizele mai pot fi provocate de sunete, gusturi, mirosuri, sau chiar atingeri – nu neaparat din partea unei persoane.

Exemplu:

In cazul sunetelor: Cand este liniste totala in birou si dintr-o data are loc un accident chiar in fata geamului.

In cazul gustului: Cand suntem serviti cu mancare – vizual, ni s-ar putea parea ca avem in fata carne de vitel cand de fapt aceasta este de porc si care se manifesta intr-o surpriza atunci cand gustam.

In cazul mirosului: Atunci cand intram in casa si suntem intampinati cu alt miros decat cel obisnuit – lucru care se intampla destul de des cand avem un catel sau pisica.

Durata surprizei este direct influentata de timpii in care subiectul ajunge sa evalueze situatia sau scenariul de fata.

Exemplu:

O femeie isi vede in fata casei sotul care a murit in razboi in urma cu cativa ani – aceasta va fi surprinsa pe moment, insa surpriza se va termina atunci cand barbatul ii va comunica faptul ca este de fapt fratele geaman al sotului sau – femeia reuseste sa evalueze situatia, deci surpriza trece!

Surpriza, dupa ce este consumata, ofera in cele mai multe cazuri alte emotii – pozitive sau negative, dupa caz. In exemplul femeii care si-a pierdut sotul in razboi, dupa ce aceasta a inteles situatia si surpriza a trecut ar putea rasufla usor, zambind, pentru ca nu trebuie sa returneze banii la asigurari, sau poate fi suparata pentru ca pret de un moment a crezut ca sotul ei nu ar fi murit! Emotiile de dupa o surpriza pot fi variate: de la frica la ura sau chiar dezgust.

O alta caracteristica interesanta al surprizei este accentuarea fricii – pentru ca subiectul nu stie exact de ce sa se fereasca, iar atunci devine si mai speriat.

Surpriza mai poate avea un efect – schimbarea fetei subiectului, dupa caz – pentru ca surpriza este spontana si ataca rapid, subiectul nu se poate controla pe deplin, deci isi va schimba pentru moment fata in functie de emotiile traite in momentul respectiv – schimbarile se manifesta prin ochi largi deschisi, zambete, sprancene ridicate sau incruntari, dupa caz.

Surprizele pot fi normale sau intense

Exemplu:

Barbatului care se trezeste cu femeia la birou reprezinta o forma normala de surpriza, insa intalnirea unui coleg din scoala generala ar putea face parte din categoria surprizelor extreme. Diferenta dintre aceste surprize poate fi vazuta pe expresia fetei subiectului – comparativ cu o surpriza normala, cea extrema prezinta absolut toate simptomele intr-o forma accentuata – subiectul nu numai ca va deschide ochii largi, dar va clipi foarte des sau chiar va sari in sus, fiind victima unor miscari necontrolate de care nu poate fi constient pe moment.

Surprizele nu sunt acceptate de toata lumea, indiferent ca sunt placute sau nu!

Surprizele, indiferent ca sunt pozitive sau negative, pot fi respinse de subiect – pentru ca asa cum unii oameni pot fi usor manipulati prin intermediul unei surprize placute, altii le resping – in general, oamenii calculati, care gandesc in perspectiva si isi planifica fiecare moment din viata se vor dovedi a fi asa, pentru ca surpriza poate implica si o planificare pe termen scurt. Exemplu: Invitatia la o petrecere.

De aici putem deduce ca cei care traiesc din surprize si se bucura de evenimente spontane vor fi mai dezorganizati in viata.

Mai multe despre surpriza prin prisma limbajului corpului

Pentru a ne putea da seama de forma de surprindere prin care poate trece o persoana, putem privi atent spre fiecare componenta a capului.

Sprancenele si fruntea reprezinta un reper destul de des folosit de cei care, din diferite motive, au ca drept scop studiul asupra limbajului corpului – astfel, o parte dintre persoanele surprinse pot avea sprancenele ridicate de obicei, iar fruntea poate afisa valuri de riduri orizontale. Mai trebuie precizat faptul ca atunci cand sprancenele subiectului sunt ridicate fara a mai fi miscate pret de cateva secunde, acesta ar putea fi suspicios sau intrebator. Daca subiectul surprins exteriorizeaza, pe langa sprancene ridicate si frunte in valuri, o gura care exprima dezgust, atunci acesta este sceptic, iar daca mai intoarce si capul, vrea sa exclame faptul ca nu este de acord cu ce se intampla sau se discuta.

Ochii, de asemenea, pot trada starile unei persoane, mai ales cand este vorba de o persoana surprinsa – drept dovada, s-a constatat de catre specialisti ca atunci cand o persoana este surprinsa va avea ochii deschisi larg, cu pleoapele inferioare relaxate, si cele superioare ridicate, largind irisul in unele cazuri.

Prima jumatate a fetei reprezinta o alta arie care poate fi studiata in vederea traducerii unei surprize mai mult sau mai putin intensa, principala componenta care poate da de gol subiectul fiind gura. In multe cazuri, atunci cand o persoana este surprinsa poate deschide usor gura fara insa a mai exercita si alte miscari in zona fetei – in aceste situatii, subiectul este mai mult decat surprins, este zapacit de situatie. De asemenea, gura reprezinta bariera intre surprinderea obisnuita si cea de intensitate maxima – pentru ca, spre deosebire de sprancenele ridicate si ochii deschisi larg, in cazul unei persoane surprinse mai mult decat in mod obisnuit gura tinde sa fie deschisa chiar pana la jumatate, reusind astfel sa exprime intensitatea emotiilor traite.

Cele patru tipuri de surprinderi

–          Suprindere intrebatoare, neconcludenta, care se exprima prin sprancene ridicate si frunte in valuri.

–          Surprindere cu doze de mirare si emotii care se poate constata prin ochi largi si gura deschisa pe un sfert.

–          Surprindere uimita, cu interes scazut care se manifesta de obicei atunci cand subiectul are in fata o persoana obosita, ametita etc si care poate fi tradata de gura pe un sfert deschisa si sprancenele ridicate.

–          Surprindere totala care include toate simptomele de mai sus – ochi largi, sprancene ridicate si gura deschisa – pe scurt, exprima o surprindere totala, de necontestat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *